Învățate

Nu-mi spune…

… că nu gândesc bine că am renunțat la tot… Fii sigur că am gândit-o de cel puțin 100 de ori înainte să iau decizia.

… că mă voi întoarce în lacrimi când îmi voi da seama ce suflet bun ai… Ai încredere că te cunosc destul de bine, încât să îmi dau seama dacă tu nu mă meriți pe mine sau eu nu te merit pe tine.

… că așa spun acum, dar mai încolo voi realiza lucrurile pe care mi le repeți de ceva timp… Crede-mă, am învățat de mult că mai sănătos e să regret ce am făcut, decât să regret că nu am dus la capăt gândul.

… că nu-mi dorești răul, dar voi vedea eu că de fapt ești cel mai bun din viața mea… Înțelege că nu vreau să mă limitez atât de mult, încât să mă mulțumesc cu ceea ce mă nemulțumește de fapt.

… că nu voi ajunge nicăieri gândind așa… Sper că îți dai seama că gândind așa am trecut prin ceea ce am avut noi.

…  că el nu știe ce vrea… Doar pentru că nu vrea aceleași lucruri ca tine, nu înseamnă că nu știe ce vrea.

Nu-mi spune că-mi va părea rău pentru alegerea făcută. Te-aș fi provocat să îmi arăți că ești pe atât de bun pe cât îmi spui că ești, dar nu ai făcut-o când ai avut ocazia…

Suflet

Cum stăm cu încrederea

WhatsApp Image 2020-01-03 at 15.00.25

Încredere… Un cuvânt prea mare pentru sufletele noastre mici care poartă teama de a fi rănite ușor.

Cum stai cu încrederea în mine? Doar știu… Tu pleci, eu plec și lucrurile o să se stingă de la sine. Semănăm prea bine ca să poți crede vreodată că merit încredere.

Cum stau cu încrederea în tine? Doar știi… Am încredere că vei face ceea ce simți și ce vrei. Exact așa cum îți spun mereu și cum trebuie să fie.

Cum stăm cu încrederea în noi?

Subiect sensibil. Nu știm ce suntem noi sau ce am putea fi. Dar știm ce nu vom fi vreodată: doar prieteni.

Învățate

Când ne complicăm intenționat

Știi acel moment în care vezi în fața ochilor consecințele, riscurile, șansele minime de reușită, dar continui să pășești înspre acel ceva?

Acel moment în care ne complicăm intenționat. Momentul în care tot ceea ce urmează pare infim pe lângă satisfacția prezentului.

Carpe diem. Fă ceea ce simți. Live the moment. Go with the flow. Hai să ne băgăm picioarele…

Dar probabil știi și momentul acela în care te retragi, când gândești prea mult. Atunci când ai preferat să fii sigur, când ți-ai dat seama că e mai ușor să nu riști, e mai simplu să păstrezi același ritm decât să te îneci în extreme.

Cred că a gândi prea mult un lucru e la fel cu a-l gândi prost. Tot în același loc ajungi: o decizie forțată, un rezultat dureros…

Nu are niciun rost să regreți ceea ce ai făcut. Dar e important să regreți ce nu ai făcut, mai ales atunci când nu faci nimic din ceea ce vrei!

Suflet

.

E acea perioadă a anului în care soarele apune în fața ferestrei mele.

Azi nu a fost atât de cald ca ieri, iar parfumul florilor de salcâm nu mai ajunge până în camera mea. Nici motanul care intra timid pe ușa larg deschisă nu m-a vizitat astăzi.

Mi-am dat seama că orașul e frumos primăvara și vara, când e cald și verde. În restul anului, e doar orașul în care mi-am trăit mare pare din ultimii trei ani.

E acea perioadă a anului în care îmi doresc să fiu acasă, în livadă, cu pisicii mei, citind o carte sau privind norii de pe cer…

IMG_0523

 

Povești de seară

Lucruri mărunte (3)

Câteodată, deși realizezi situația absurdă în care te afli, faptul că ești planul de rezervă, animăluțul căruia i se oferă doar atâta atenție cât să nu fugă în lume, continui să lupți și să încerci să demonstrezi că poate nu-i o idee atât de rea să ți se ofere o șansă…

După ce te-ai abandonat pe tine, după ce ți-ai abandonat visurile, principiile, ești invitat să ocupi locul central. Și nu e datorită faptului că ai renunțat la ceea ce erai pentru a fi ceea ce trebuie…

Nu e amuzant cum sufletul vede mai bine abia după ce ajungi acolo unde ți-ai dorit?

Nu e dureros când realizezi că pierderea identității a fost un preț prea mare pentru nimicul pe care l-ai dobândit?

Nu e ironic cum cel de la care așteptai o fărâmă de atenție devine doar un străin care ți-a marcat amintirile prin simplul fapt că nu a știut să aprecieze la timp dăruirea ta?

 

Povești de seară

Lucruri mărunte (2)

Te-am sunat azi-noapte și dormeai…

Mă bucur că ți-ai găsit liniștea, într-un fel, și că eu sunt singura acum care nu poate adormi la o oră cât de cât decentă…

Sau poate erai obosit și poate n-ar trebui să trag concluzii după un singur apel.

Poate ar trebui să te sun în fiecare noapte cu insomnii și să notez de câte ori te-am surprins dormind.

Fapta mea nu s-ar încadra pe hărțuire pentru că eu nu-ți provoc o stare de teamă… Doar îți amintesc întruna că în fața mea beneficiezi încă de prezumția de nevinovăție, iar tu continui să-mi dovedești contrariul.

 

Povești de seară

Lucruri mărunte (1)

20180102_200252

Nu ai cum să treci prin viață și să nu întâlnești acea persoană care reușește atât de ușor să se joace cu mintea ta…

Acea persoană exact pe placul tău, atât de inteligentă, încât să-ți fure sufletul fără ca tu să-ți dai seama…

Acea persoană dispusă să investească timp ca să te aburească și să te facă fericit…

Nu ai cum să treci prin viață fără să întâlnești persoana cu care nu poți să-ți imaginezi viitorul pentru că prezentul e plin de mister…

Învățate

Despre unele nopți…

IMG_0381_lzn

Lucrurile interesante se petrec noaptea…

Nu doar pentru că noaptea înseamnă mister și necunoscut, ci pentru că în timpul nopții ochii prea curioși dorm.

Iar lucrurile astea au loc atunci când te aștepți mai puțin, atunci când ești mulțumit cu gândurile tale pentru prima dată în ultimele luni, atunci când crezi că viața ta e frumoasă, așa plictisitoare cum e ea.

Lucrurile interesante care se petrec noaptea sunt unice, pline de semne de întrebare și lasă în urmă o dâră de adrenalină pe care nu o poți uita prea repede.

De obicei, lucrurile astea interesante care au loc noaptea aduc cu ele oameni interesanți pe care probabil nu-i vei mai revedea niciodată sau, dacă te vei întâlni din nou cu ei, nu se va întâmpla nimic interesant deoarece lucrurile care se petrec în timpul nopții depind mult de lucrurile care au loc în timpul zilei.

Nu e ciudat cum sunt atâtea tipuri de nopți?

Nopți care aduc liniște și somn, nopți pline de lucruri interesante ale căror detalii le vei uita a doua zi, nopți care îți ascultă lacrimile fierbinți și prea grele…

Și nu e ciudat cum ziua îți schimbă perspectiva asupra celor petrecute în timpul nopții?

Poate aduce regret, zâmbete, resemnare…

Ce e cel mai important: lucrurile interesante care au loc noaptea trebuie să rămână ascunse în noapte. Altfel, ziua le-ar strica misterul cu inocența ei.

Suflet

Defectul nr. 574

IMG_0450_lzn

Unul dintre defectele mele este că mă opresc deseori din drum și mă întreb dacă e bine ce fac…

Mesajul pe care urmează să-l trimit îl citesc de atât de multe ori, încât nu mai observ greșeli evidente.

Înainte de a face un lucru simplu mă gândesc de zece ori la cum ar trebui făcut.

Înainte de a mă gândi la tine mă întreb dacă merită să te gândești la situații imposibile…

Unul dintre defectele celor ca mine este că se stresează prea mult încercând să rezolve o problemă a cărei soluție e foarte simplă: trecerea timpului.

 

Așa că am decis să merg înainte, dar să încetinesc doar atât cât să mă pot bucura în liniște de priveliștea prezentului.

Suflet

Început de iarnă acasă

20171207_183722

Îmi place când ninge și sunt acasă. Îmi place să mă trezesc dimineața lângă pisicii somnoroși, să dau la o parte draperiile ce poartă încă parfumul aventurilor de vacanța trecută și să mă uit la satul alb.

E liniște în sufletul meu când privesc pentru câteva minute acoperișurile acoperite cu zăpadă, fumul cenușiu ce se ridică deasupra munților și urmele de pași pe drumul necurățat.

Iarna acasă înseamnă plimbări reci, ceai fierbinte de mentă cu miere și lămâie, scârjele pe plita bunicii și povești lângă sobă…